Martisorul – istorie si traditii

Martisorul este o sarbatoarea din traditia veche romaneasca ce dateaza de peste 8.000 de ani si prin care se  sarbatoreste inceputul primaverii.

Pe 1 martie se ofera doamnelor sau domnisoarelor dragi martisoare, in semn de multumire si apreciere si pentru a sarbatorii primavara.

Conform traditiei martisoarele sunt aducatoare de fericire si noroc, fiind formate in mod traditional dintr-o fundita alb cu rosu, albul simbolizand iarna si rosul primavara, la care se adauga mici simboluri ale norocului: flori, stea, soare, flori, inima, etc.

http://www.hotcity.ro/files/i/088/97/medalion%20Borealy%20flower%20blue.jpg

 

Culoarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare primavara.

Semnificatia literara a martisorului este: micul martie. Un martie mai mic pe care sa-l purtam la piepturile noastre pentru ca iarna sa fie uitata si noul an sa inceapa.

Martisorul trebuie purtat timp de pana la doua saptamani, dupa care se agata in copacii care urmeaza sa infloreasca.
Traditia sarbatorii are o vechime de mii de ani, inca de pe vremea dacilor.

Împreună cu martisorul se oferă adesea si flori timpurii de primavara, cea mai reprezentativa fiind ghiocelul.

Legenda de Martisor

A fost odata ca niciodata, o vreme in care Soarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate. Un dragon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, ascuns.In lipsa soarelui, pasarile nu mai cantau, plantele nu mai cresteau, dar nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe dragon.

Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa caute si sa salveze Soarele. Calatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. La sfarsitul ultimului, tanarul a reusit sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat Soarele. Si a inceput lupta, care a durat zile pana cand dragonul a fost infrant.

Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera ultimele sperante in el. Natura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. Sangele cald din ranile sale cadea pe zapada.

In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din pamantul destelenit. Cand ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil.

De atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. La inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc.